Deschid ochii buimac de somn. Vederea îmi este cam încețoșată.  Aud în jurul meu un cor de  voci feminine, mai , mai că semănau cu un cor de Fogi (n x Fuego O vacanta...hi tech si un #evoblogger nauc ):

Era o dimineață,

o albă dimineață…

… nu mai vreau s-ascult,

ce tâmpenii spui!

Minte tembelă! Da, minte tembelă! Ritmul era asemanator cu Lady in Black (Iris, Uriah Heep, cine vreți voi)! Normal că eram deja înspăimântat! Hai, melodia îmi place, dar cântăroii nu!

Și plus de asta, ce căutau în camera mea?! În jurul meu?! ÎN MINTEA MEA?!

Dau, buimac cum spuneam, să mă dau jos din pa..ăă?..aaaaaaaaaaaaaat…. Eram în picaj!

În  jurul meu o ceață albă plină de zumzăieli și purici (știți voi, cum prindeam bulgarii în primi ani de după revoluție). După ce am tot picat câteva secunde bune, de începuse să îmi placă toată nebuloasa în care eram, plină de purici si căpușe digitale, cad într-un final pe un fotoliu.

Pe ochii mei aceeași ceața albă, dar sunetele nu mai sunt, ci o liniște de mormânt. Aud un scârțâit care se apropie de mine…  Asta ce dracu’ mai e?! Mă stropește cu o solutie, îl trimit la origini și când colo, încep să văd!!! Ce simplu era, trebuia sa înjur mai devreme O vacanta...hi tech si un #evoblogger nauc )

În jurul meu, ce să vezi, un roboțel plus patru pereți. Pe cel din fața mea, un Smart TV pe care rula Lady in black! Deci de aici era sunetul… treaba cu vocile, cred ca ține de mine O vacanta...hi tech si un #evoblogger nauc

Lângă mine, era o măsuță, pe care era așezată o pereche de ochelari 3d și consola centrală a unui sistem Home Cinema si încă vreo 2-3 gadgeturi pe care nu le pot desluși.

Cutiuța de conservă începe să gângurească: “Felicitări, ați câștigat o vacanță hi-tech, sponsorizată de evoMag și Haotik“, la care eu: “sper că tot voi îmi astupați gaura din podea…”