Este o intrebare la care Dana ne roaga sa raspundem intr-un comentariu, insa am preferat sa postez despre asta, fiind pentru mine un subiect interesant.

Orice profesor lasa o amprenta asupra elevului, chiar daca poate acesta din urma nu realizeaza. Daca am privi in trecut si am incerca sa ne amintim profesorii care ne-au marcat, am observa ca descoperim atat profesori buni, cat si profesori asa zisi “rai”. Acum depinde ce intelegem prin rai, termen ce devine relativ, o data cu trecerea timpului. De aceea as vrea sa ma refer la acei profesori care raman in “istoria” noastra pentru mai mult decat “a predat bine”, “m-a facut sa inteleg, sa imi placa materia”, “a fost indulgent” sau “m-a dus in excursie la mare si mi-am facut de cap”.

Am cunoscut (si avut) profesori  care pe langa maniera de a preda, au reusit sa impuna anumite tipare de urmat, dar aici nu ma refer la idoli “step y step”, ci la genul de OM care ai vrea sa devii, un om bun, drept, care tine cont de tot si toate, care da sanse si intelege lucrurile asa cum sunt.

Si asta cred ca este cel mai important pentru un profesor, sa fie acel “parinte” blajin despre care vorbesc cartile, acel “parinte” spiritual care doar printr-o dojana sau o simpla privire te poate face sa te simti prost ca “nu mi-am facut tema”, “nu am invatat”, “am picat un examen”. Si toate astea datorita lucrurilor ce le transmite. Sa fie acel profesor care dincolo de materie, de invata sa fii om.

Elevii nu sunt simple forme pe care trebuie sa le cizelezi intr-un sens, punandu-le in niste forme de “crestere”. Stim bine asta, dar rareori este pusa in aplicare.